Carte personalizata pentru trei frati

Ștefan, Cezar și Carol sunt trei frați năzbâtioși, foarte curioși, fiecare cu personalitatea sa unică. Când mi i-a descris Lavinia, mama lor, mi s-au părut niște personaje tare puternice, complexe și destul de greu de conturat. Ștefan, de pildă, este cel mai mare dintre ei și visează să fie inventator, pe când Carol, cel mic de doar 3 ani, încă nu are definit caracterul. A fost o adevărată provocare să scriu o poveste care să fie captivantă și pentru cei mari și pentru cel mic.
Inițial, textul a avut un fir epic cu totul diferit care nu i-a plăcut Laviniei pentru că se învârtea în jurul fratelui cel mare și îi punea în umbră pe Cezar și Carol. Cum spuneam, a fost o provocare. A trebuit să șterg tot, să dat reset și să scriu o cu totul altă poveste. Lavinia își dorea mult să pot cuprinde legătura dintre ei și importanța colaborării. Ce aveau în comun cei trei? Iubesc Țestoasele Ninja și fiecare dintre ei are un nume de cod potrivit desenului animat. Ce aveau specific? O mulțiiime de lucruri pe care am încercat să le cuprind în poveste. M-am bucurat de rezultatul final și când cărțile au ieșit de la tipar (câte una pentru fiecare dintre ei), am avut un sentiment de binecuvântare. 

Carte personalizata pentru trei frati

Iată și povestea:

Un soare grăsun se ivea dintre nori ca un urs cu burta mare care iese dintre copaci. Era o sâmbătă de vară minunată și cei trei frați ai familiei Cișmaș o petreceau cum nu se poate mai bine. Carol, mezinul familiei, mușca cu poftă dintr-un măr proaspăt cojit de mama. Cezar tocmai se întorsese dintr-o plimbare cu bicicleta, iar Ștefan, cel mai mare dintre frați, butona telefonul într-un joc de Clash Royal care îl ținea în priză.
Micul Carol își îndreptă privirea spre cer și urmărea acum urmele pufoase lăsate de un avion. Cerul părea o bucată albastră de hârtie, nemărginită, mâzgâlită de avionul care intra și ieșea din nori ca și cum s-ar fi jucat de-a v-ați ascunselea.

– Hei, uitați! Oare cum zboară avionul acela? Mi-aș dori să pot zbura și eu într-o bună zi, spuse băiatul, mușcând din măr.

Ștefan ridică privirea din telefon. „Oh, Carol, vei putea zbura cu siguranță într-un avion, dar este imposibil să zbori de unul singur”.

– De ceeee? Îmi pot construi și eu aripi. Vor fi cunoscute ca aripile lui Michelangelo și atunci toată lumea va putea zbura mulțumită mie. Numele de cod al lui Carol era Michelangelo sau Miky, după unul dintre personajele curajoase din banda desenată „Țestoasele Ninja”. Ca să respecte tradiția, Ștefan își luase numele de Raphael și Cezar, Leonardo. Cei trei făceau o echipă pe cinste! De aceea atunci când unul dintre ei avea o idee, cu toții o întorceau pe toate fețele, să vadă ce șanse ar avea. Dar totuși, cine a mai pomenit ca oamenii să zboare?

– Eu spun că oamenii nu pot zbura, doar păsările o pot face…

– … și unii dinozauri, Raphael, îl întrerupse Cezar. Am citit zilele trecute despre „Zburătorul din Germani”, Rhamphorhynchus. A trăit în perioada Mezozoică, adică acum foaaarte multă vreme.

– În perioada mezo-cum? Carol era puțin confuz.

– Oh, nu mai contează, micule Carol, eu propun mai degrabă să facem altceva, din moment ce nu avem avioane pe aproape.

– Nu sunt mic, sunt „maie”, ripostă Carol.

– Bine, bine, scuze. Deci, cum spuneam, propun să ridicăm zmeie! Cine e de acord, să ridice mâna sus.

Carol și Cezar ridicară ambele mâini cât de sus, încântați de idee. Imediat ce și-au scos zmeiele prăfuite din garaj, cei trei frați le-au înălțat încet-încet. Privind cât de ușor sunt luate de vânt, lui Cezar i-a venit o idee.

– Heeei, băieți, tocmai mi-am amintit ceva. Când am fost cu tati pe șantier acum câteva săptămâni, l-am ajutat să pună pompa de beton în funcțiune. Am stat apoi la distanță și am urmărit cum umple tata o temelie cu ciment. S-a umplut foarte repede!

– Așa, continuă, unde vrei să ajungi? întrebă Ștefan

– Ideea este că, pentru a fi umplută temelia, cimentul trebuie să curgă cu o anumită viteză. Dacă ar fi curs prea repede, cimentul s-ar fi împrăștiat peste tot și am fi fost tranformați cu toții în statui de piatră sau ceva asemănător. Dacă ar fi curs prea încet, ne-ar fi prins toamna acolo și temelia tot n-ar fi fost gata. Mă întreb, dacă ne-am lega zmeele de talie și am alerga cu viteza potrivită, oare nu ne-am înălța de la pământ?

Carol și Ștefan erau chiar impresionați. Teoria lui Cezar ar fi putut să funcționeze.

– Doar că, ca să putem zbura, ar trebui să fim mai ușori decât aerul.

Carte personalizata pentru frati
Două pagini din cartea Fraților Ninja

– Dar, Ștefan, avioanele sunt mai ușoare decât aerul? Ele cum pot zbura?

– Hmm, bine spus, Carol. Atunci, prieteni, haideți să încercăm! În cel mai rău caz, ne alegem cu o alergătură pe cinste, nu-i așa?

Leo, Miky și Raphael râseră tare și se apucară de treabă. Și-au legat pe rând sforile de talie și au alergat dintr-un punct în altul. În timp ce unul dintre ei alerga, ceilalți îl cronometrau. După foarte multe încercări, după ce au râs până a început să îi doară burta, după ce s-au împiedicat de câteva ori și au luat niște căzături zdravene, iată, au reușit imposibilul!

– Carol, tu ești cel mai mic și cel mai ușor dintre noi. Ne punem toată speranța în tine! Cred că am calculat bine acum timpul și distanța necesare ca să te ridici de la sol. Fugi!

Carol alergă și alergă, și dintr-o dată, ca într-un vis, se ridică de la pământ! Micul Carol zbura!

– Iuhuuu, ieeeei! Hopaaa! Ștefan și Cezar nu mai puteau de fericire, strigau cât puteau de tare. Carol, îmbujorat și nespus de bucuros, zbură câțiva metri și apoi coborâ ușor la pământ. Nu îi venea să creadă!

– Haha, acum, să calculăm timpul și distanța și pentru noi, Ștefan, ce zici?

– Bună idee!

– Uaaau, ați văzut, ați văzut? Am zburaaat! V-am zis eu! Nu aș fi reușit dacă nu m-ați fi ajutat! Propun ca ideea să fie denumită „Aripile Fraților Ninja”, pentru că a fost o muncă de echipă.

– Da, Carol, sună foarte bine!

După ce petrecură întreaga după-amiază făcând calcule și alergând, Cezar și Ștefan reușiră să zboare și ei. Și-au dat seama că împreună pot reuși să realizeze lucruri dintre cele mai fantastice! Și tot împreună au hotărât să păstreze ideea secretă și să o încerce de fiecare dată când vor fi singuri. Va fi secretul lor nemaipomenit!

Ți-a plăcut povestea? Citește și Gândurile lui Vlad

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *